sinteză Gestionarea deşeurilor şi globalizarea, scrisă de Antonis Mavropoulos

Interacţiunea dintre globalizare şi procesul de management integrat al deşeurilor solide a fost de puţine ori analizată şi cercetată, chiar dacă există o mulţime de lucrări interesante pe tema relaţiei dintre globalizare şi mediul înconjurător. În literatura de specialitate sunt cel puţin trei motive care explică această lipsă de interes academic:
● gestionarea deşeurilor este văzută ca o problemă locală;
● reciclarea globală şi alte activităţi de recuperare sunt, de obicei, încadrate în domeniul economiei şi al resurselor de management, chiar şi atunci când beneficiile de mediu sunt evidenţiate;
● în general, relaţia dintre mediul înconjurator şi procesul globalizării nu sunt pe deplin exploatate şi foarte bine înţelese.

Necesitatea abordării acestei teme este imperativă. Gestionarea deşeurilor se integrează treptat în managementul resurselor, iar procesul de globalizare devine parte integrantă a multor decizii care afectează practicile locale de gestionare a deşeurilor. Creşterea volumului şi caracteristicile fluxurilor de deşeuri determină degradarea mediului înconjurător, în special în ţările aflate în curs de dezvoltare. Creşterea cantităţii de deşeuri la nivel mondial nu este doar o problemă de gestionare a deşeurilor, este şi rezultatul nesatisfăcător al metodelor de producţie şi consum. În acest context, globalizarea reprezintă una dintre provocările majore privind dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a procesului de gestionare a deşeurilor.
Obiectivul acestei lucrări este de a oferi o abordare conceptuală cu privire la relaţia dintre fenomenul globalizarii şi procesul gestionării deşeurilor. În acest sens, sunt descrise aspectele cheie ale globalizării şi ale gestionării deşeurilor. Un accent deosebit este pus pe interacţiunea dintre globalizare şi activităţile de gestionare a deşeurilor.

A. Înţelegerea conceptului de „globalizare”:

• globalizare în calitate de internaţionalizare – exprimă creşterea schimburilor internaţionale şi interdependenţa ţărilor.
• globalizare în calitate de liberare – exprimă constrângerile impuse de guverne pentru transferurile interstatale.
• globalizare în calitate de universalizare – exprimă circuitul comunicării interculturale internaţionale.
• globalizare în calitate de modernism – descrie expansiunea structurilor sociale ale modernităţii (relaţiile capitaliste, sistemul industrial, etc).
• globalizare în calitate de „spaţiu în afara graniţelor naţionale”.

B. Globalizarea şi mediul înconjurător
Relaţia dintre globalizare şi mediul înconjurător este determinată de legătura dintre mediul înconjurător şi economie. Fenomentul globalizării a adus puţin câte puțin diferite schimbări conceptului de “mediu înconjurător”. O mare parte a populaţiei consideră că problemele de mediu produc îngrijorare la nivel mondial, în contextul în care mediul înconjurător este un patrimoniu comun al umanităţii.
Efectele globalizării pot fi:

• directe – emisiile şi daunele aduse mediului asociate cu libera circulaţie a bunurilor;
• indirecte – sunt clasificate în funcţie de dimensiune, compoziţie şi efecte tehnice şi apar ca rezultat al comerţului şi al investiţiilor straine directe.

C. Globalizarea şi gestionarea deşeurilor
Dinamica globalizării subinclude o multitudine de oportunităţi, dar implică, în acelaşi timp, şi o serie de riscuri potenţiale. Marea provocare este de a gestiona, într-un mod eficient, procesul de globalizare prin promovarea sustenabilităţii mediului înconjurător şi dezvoltarea rasei umane. Relaţia dintre globalizare şi gestionarea deşeurilor poate fi determinată de interacţiunea dintre:

• Globalizare şi Economie - comerţul (care a facilitat integrarea economiilor naţionale în contextul economiei internaţionale), investiţiile străine, fluxul capitalului pe termen scurt, mobilitatea pe piaţa muncii, precum şi fluxul continuu de informaţie şi inovaţie au un impact imediat în domeniul gestionării deşeurilor.
• Globalizare şi Cunoaştere - dezvoltarea economiei a determinat implicarea activă a populatiei în procesele de integrare şi aprofundare a cunoştiinţelor, conexiunilor din afara economiei de piaţă, precum şi a fluxului continuu de informaţii, cultură, ideologie şi tehnologie. Fenomenul de globalizare facilitează răspândirea tehnologiilor existente, precum şi apariţia noilor tehnologii. De asemenea, globalizarea determină apariţia necesităţii de a îmbina principiile globale cu condiţiile şi practicile locale.
• Globalizare şi Guvernare - acestea pot influenţa gestionarea deşeurilor prin: extinderea legislaţiei naţionale în afara graniţelor; creşterea cererii privind aplicarea unei legislaţii globale; implicarea mai multor actori în procesul de decizie şi creşterea fluxurilor internaţionale de capital (granturi, împrumuturi, etc).
• Globalizare şi Urbanizare - orasul este scena unde fenomenul globalizării îşi desfăşoară activitatea. Prin urmare, globalizarea determină dezvoltarea unei serii de mega-oraşe, care devin centre de producţie, distribuţie şi servicii. Cercetătorii estimează că până în 2050, peste două treimi din populaţia lumii va trăi în mediul urban. De asemenea, numărul mega-oraşelor este în continuă creştere – dacă în 1950 aveam 2 mega-oraşe, în 1975 înregistram 4, în 2003 am ajuns la 21, în 2015 vom avea 33 de mega-oraşe, unde 27 sunt oraşe ale ţărilor aflate în curs de dezvoltare.

D. Cum afectează globalizarea procesul de gestionare a deşeurilor şi cum afectează gestionarea deşeurilor fenomenul de globalizare?
În concluzie, globalizarea şi gestionarea deşeurilor se combină şi se influenţează reciproc. În acest context, gestionarea deşeurilor nu poate fi înţeleasă fără a analiza dinamica globalizarii. Pentru a aprofunda legătura dintre globalizare şi gestionarea deşeurilor avem nevoie de cercetări suplimentare.

Pentru a descărca „Globalisation and Waste Management” în format Pdf, trebuie să vă autentificaţi.